The little things that matter most

The little things that matter most

După cum vă spuneam și în primul meu articol, în Mordor-ul în care locuiesc oamenii sunt prea triști pentru că lucrurile nu stau exact cum ar trebui: străzile se inundă imediat, nu sunt asfaltate toate străzile principale (iar alea care sunt, sunt în continuare circulate de camioane de construcții și, deci, se formeaza iar gropi), trotuarele sunt cam la același nivel cu strada, dezvoltatorii de ansambluri imobiliare sunt boss-i cu ceafă groasă și merțane cărora nu le pasă că folosesc materiale de construcții ieftine și de proastă calitate atât timp cât arată frumos blocul.

Eh, având în vedere că n-am niciun an de când locuiesc acolo, blocul meu încă nici nu are asociație de proprietari, stau destul de departe de primărie și nici nu am mașină, nu am cum să vin eu cu inițiativă în a schimba ceva prin zonă. Așa că încerc să le pun câte un zâmbet pe moacele triste ale mordorienilor prin diverse chestiuni micuțe.

– le zic oamenilor „Sănătate!” când strănută pe stradă lângă mine;

– îi spun și îi zâmbesc „Felicitări!” fiicei vânzătoarei mele preferate când îi spune clientului din fața mea că ea e din nou graviduță;

– le zic vânzătorilor „Poftă bună!” când iau o gură dintr-un sandwich și își cer scuze că  mănâncă în fața mea;

– ajut gagicile să-și urce bicicletele pe scări;

– stau la povești cu bătrânici;

– am răbdare cu taximetriștii care se rătăcesc (e și normal, având în vedere că apar blocuri noi ca ciupercile după ploaie) și le dau repere exacte cum să ajungă;

– „joc” fotbal cu copiii care-mi pasează mingea;

Poate că vorbește hipioata din mine din perioada liceului, dar de ce fac asta cu niște necunoscuți? Pentru că niciodată nu strică să pui un zâmbet pe fața cuiva și să îi faci ziua puțintel mai bună, chit că sunt lucruri mărunte.

What goes around comes around 🙂