Femeile și sporturile - Episodul „Tenis”

Femeile și sporturile – Episodul „Tenis”

Dacă episodul cu fotbalul a prins așa de bine, m-am decis să fac un post și despre tenisul de câmp. Da, știu că majoritatea bărbaților se uită la tenis feminin pentru picioarele lungi și, bineînțeles, pentru strigătul caracteristic, aproape pornografic la unele jucătoare (*ahem* Sharapova *ahem*). Și să nu uităm de scenele Baywatch-uiene din reluările cu slow-motion. Știți voi la ce mă refer.

10441278_782156275142332_1055308621084614722_n

Dar tenisul de câmp este mult mai frumos. Este printre singurele sporturi în care ești doar tu acolo. N-ai coleg căruia să-i pasezi mingea pentru că e mai bine poziționat decât tine, n-ai jucători de rezervă care să te înlocuiască dacă ți-ai bulit glezna, n-ai antrenorul lângă tine să-ți spună ce anume greșești. Până și la box, care e tot un sport individual, ai antrenorul lângă tine în pauze. Dacă te-ai accidentat și nu mai poți continua jocul, gata, ai pierdut. C’est tout. Cu ceva timp în urmă, tenisul de câmp era numit „sportul alb” deoarece era elegant, fără aruncări de rachete, fără înjurat arbitrii. Dar pe lângă aceste rigori, tenisul chiar e fun și jucătorii outside the box știu să demonstreze acest lucru. Un exemplu bun de showman este Mansour Bahrami pe care am reușit să-l prind într-un meci demonstrativ la un BRD Năstase Țiriac Trophy acum vreo câțiva ani.

După cum bine știți, terenul de tenis poate fi pe una din cele trei suprafețe de joc: zgură, iarbă sau asfalt. Se joacă în două sau în patru persoane. Jucătorii au între ei un fileu și scopul jocului e să faci numărul exact de puncte prin a lovi strategic de-l încurci pe celălalt. Când mingea trece de fileu și ajunge la tine în teren, ea nu are voie să atingă de două ori suprafața, deci ori lovești mingea din prima, ori după ce cade o singură dată. Punctajul este structurat astfel (pare cam dificil, dar nu e):

Game: pe punctaj (15, 30, 40), iar cine face al patrulea punct, câștigă game-ul. Dacă e egalitate 40-40, scorul devine „avantaj” pentru jucătorul care câștigă punctul. La o diferență de 2 avantaje este câștigat game-ul. Pentru a fi fair cu toată lumea, după primul, al treilea, al cincilea game se schimbă terenurile. De ce să stea un singur jucător tot meciul cu moaca în soare?

Set: primul care ajunge la 6 game-uri câștigă setul; dacă este 5-5, se joacă primul la 7. Dacă se ajunge la 6-6, se joacă tie-break (pe puncte normale – 1,2,3,4… – primul la 7 câștigă), iar dacă la tie-break este iar 6-6, se joacă până la o diferență de 2 puncte. După fiecare set se schimbă terenurile.

Meci: 2/3 seturi (feminin) sau 3/5 seturi (masculin)

Există câteva reguli de bun simț de care trebuie să ții cont:

– Dacă ești în public, nu aplauda la dubla greșeală a celui cu care nu ții. Nu este frumos și nici fair-play. Nu e mai mișto să te bucuri când X câștigă pe munca lui și nu pentru că celălalt are o zi mai proastă și nu-i iese serviciul cum ar trebui?

– Da, te enervezi când joci. Sunt sigură că și cel mai zen jucător de tenis se enervează în diverse momente din timpul meciului. Dar nu înjura și, mai ales, nu trânti racheta! Nu te-ai dus acolo să faci show, poți primi diverse avertismente de la arbitru pentru chestia asta. Și eu mai trânteam racheta când eram mică și înjuram cu „shit” (da, prima înjurătură învățată), dar mă doare sufletul să văd rachete rupte…

– Înainte de servă, nu bate mingea 5 minute. Partea cu bătutul mingii e să te calmezi un picuț, să-ți pui gândurile în ordine, să aștepți până termină cei din public cu aplauzele.

Q&A

1. Unde-și pun femeile mingea pentru serviciul al doilea?

Nu în chiloți. Deobicei sub rochițele alea scurte, au și o pereche de pantaloni și mai scurtă. Și bagă mingea sub pantaloni, pe lateralul piciorului. Iar pantalonii fiind strâmți, mingea nu se mișcă, deci nu le incomodează cu nimic. Când eram mică, aveam o chestie de genul ăsta pe care o prindeai de elasticul de la pantaloni/fustă.

2. De ce ajung în finală cam aceiași jucători buni (Federer, Nadal, Djokovic)?

Pentru că atunci când se fac extragerile și programul, favoriții din clasament sunt plasați în capete opuse ale programului cine-cu-cine-joacă.

3. Ce e chestia aia prinsă de rachetă?

Se numește „vibrastop” și se prinde de racordaj. Și face exact ce spune și anume atenuează din vibrațiile produse de lovitura mingii cu racordajul.

4. Ce se întâmplă dacă lovești un copil de mingi sau un arbitru cu mingea?

Asta e! Îți ceri scuze și mergi mai departe. La o adică, te duci și îl pupi și te rogi să nu facă o contuzie cerebrală. Eu într-un meci am lovit un porumbel din zbor fără să vreau. Noroc că n-a pățit nimic.

5. De ce arată cu degetul în sus din când în când?

Dacă unui jucător i se pare că mingea a fost in teren și nu out cum a zis arbitrul, el cere dovada și arată ceva de genul ăsta. Jucătorii au dreptul la „challenge”-uri nelimitate, dar după trei challenge-uri incorecte într-un set, mai pot cere abia în următorul set.

6. Şi totuşi, de ce ţipă?

Pentru că e uman să scoți diverse sunete când faci un efort. Zi-mi tu că arăți ca o prințesă când îți ridici ditai troller-ul când pleci în vacanță. Cam așa funcționează și când lovești mingea care are zeci de km/h. Bineînțeles, unele ca Sharapova, urlă pervers pentru a intimida, neîncurcând-o cu nimic dacă nu ar țipa. A primit diverse avertismente, dar na. Iar femeile au un țignal mai aparte față de bărbați, de asta e senzația că în tenisul masculin nu urlă nimeni.

7. Chiar și-a micșorat sânii?

Da. Încearcă tu să alergi, să pleci în sprint de pe loc, să sari, să frânezi când ai câteva kilograme în plus pe față care te trag în jos. Ca să nu mai zic de probleme cu coloana… Deci foarte bine că fata s-a decis și la 18 ani a făcut operația!

8. Mingea aia nu se sparge?

Se mai sparge, din când în când. Dacă se sparge mingea în timpul jocului, se rejoacă punctul.