De ce e important să-ți dai copiii la un sport

De ce e important să-ți dai copiii la un sport

De ce e bine să faci sport, asta o știe deja toată lumea. Procentul celor care fac mișcare (mai mult decât mișcarea degetului pe un mouse) este din ce în ce mai mic, din păcate.

Având o mamă care a făcut baschet de performanță destui ani, evident că și singurul ei plod trebuia să facă ceva fain. Așa că am încercat puțin din fiecare. Am învățat care-i treaba cu ski-ul și patinajul pe gheață (dar, na, erau doar de sezon), ceva dans modern câteva luni și un fel de aerobic, am făcut karate 1 an jumate, handball la școală vreo 2 ani; dar mai mult ca sigur, în tenisul de câmp am văzut luminița de la capătul tunelului. Pentru baschet eram prea mică de înălțime (și încă sunt; thanks, genetics!), deci i-am năruit mamei orice speranță de a ajunge Michael Jordan.

Și să fim serioși. Ce activități extracurriculare putea face un copil de 5-6 ani prin anii 1997-2000? Talent la desen/cântat n-am. Deci sport, clar! Iar la 6 ani am început antrenamentele la tenis la Club ASCO Bacău. Erau 6 terenuri, 1 și 2 erau cele mai faine (pe care jucau doar sponsorii și partenerii clubului, evident), iar șoarecii ca mine pe terenurile 5 sau 6.

Eram la fel de înaltă cât fileul sau cât racheta, aveam antrenamentele vara în miezul zilei cu tot soarele în cap, antrenamente cu încă vreo 2-4 copii la fel de I-have-no-idea-what-I’m-doing-here ca și mine. Atunci am aflat despre importanța încălzirii înainte de mișcare, despre puținele pauze în care aveam voie să bem apă, despre cât de esențial este să nu te oprești brusc (mai băgam sprint-uri până la fileu și inapoi, mai alergam câteva ture de stadion de fotbal după antrenament, etc).

Și, în timp, am ajuns să joc pe terenurile 1-2 în meciuri (aveau gradene pentru galerii). Antrenorul și ai mei părinți mă lăudau oriunde mergeau. Și mă simțeam tare bine. Vara aveam un antrenament dimineața și unul seara. Abia așteptam să merg „la terenuri”. Iar dacă nu aveam antrenament programat și nu mai era nimeni care să vrea să joace cu mine, dădeam la perete. Țin și acum minte, erau 3 mingi mari de tenis pe singurul zid de acolo pe care, teoretic, trebuia să le nimerești.

Tenisul practicat cat am fost mică m-a responsabilizat foarte mult. Devenisem încăpățânată și nu mă lăsam până nu dădeam 100% pe teren. Mă enervam când fetele cu care jucam ziceau că unele mingi erau out deși dădusem în teren (partea bună era că jucam pe zgură și alergam repede să-i arăt urma mingii). Nu aveam copii de mingi, nu aveam arbitri; nobody gave a fuck la meciurile de junioare, mai ales la categoria 8-10 ani, de exemplu. Deși e un sport individual, acolo am luat contact prima oară cu spiritul de echipă. Trăgeam cu ochiul să văd care e stilul de joc al adversarelor mele și ale colegelor. E bine de știut dinainte care-s punctele bune și cele slabe ale adversarului. Vezi că nu e bună la sprint-uri? Păi atunci o ții numai în colțuri-fileu-colțuri-fileu până obosește. Vezi că servește într-o anumită direcție? Te plasezi din prima acolo așteptând mingea. Și uite așa, prin muncă, pasiune și ceva nebunie, am ajuns în 2001 pe locul 9 pe țară la categoria Feminin 8-10 ani.

Screenshot_5

De ce m-am lăsat de tenis? Simplu. De fraieră. Ai mei nu mă lăsau să merg la antrenamente până nu-mi terminam temele de la școală. Începusem să le rezolv doar așa, ca să am ce să-i arăt profei a doua zi. Venea și capacitatea și am zis că gata, pauză, ne concentrăm pe școală. Evident că acum îmi bag unghia în gât de ciudă că nu m-am concentrat când trebuia mai mult pe școală pentru a avea timp și de tenis după. Dar na, învățăm din greșeli, nu? De fiecare dată când revin acasa, la Bacău, îi fac puppy-eyes lui tata să jucăm un tenis.

All in all, nu vă lăsați copiii să frece duda toată ziua. Duceți-i la un sport care să le solicite atât fizicul, cât și psihicul. Gândiți-vă numai cât de liniștit vor dormi venind obosiți și fără energie de la antrenament. So it’s a win-win situation.

Q: Why should you never fall in love with a tennis player?

A: To them, “Love” means nothing.